Tema aleasa pentru anul acesta este una putin abordata in lucrarile romanesti:
Urme, memorie si comunicare (Traces, memoire et communication)
Apelul la comunicare publicat odata cu anuntul colocviului este menit sa lamureasca asteptarile organizatorilor: “Abordarea comunicationala a urmei presupune ca aceasta sa fie ‘denaturalizata’, adica privita, nu ca pe o simpla amprenta a faptelor si a amintirii, ci ca o constructie simbolica destinata a fi interpretata”.
Ni se pare ca folosirea conceptului de “urma” pentru a spune cu alte cuvinte ca nu putem gandi comunicarea in afara procesul de semioza, de semificare sau de interpretare, nu aduce nimic nou cercetarii in domeniu.
Nu este nevoie de conceptul de “urma” pentru a explora ceea ce constituie prima axa a colocviului: “Urme, media si TIC: abordari interdisciplinare”, unde ni se propune sa analizam practicile jurnalistice ca modalitati de producere a unei memorii colective. Desi nu se poate nega rolul mediei in producerea memoriei colective, este mai greu de observat practicile jurnalistice si mijloacele lor de inregistrare ca participand din capul locului la aceasta memorie colectiva.
La fel, a doua axa a colocviului “Urma, comunicare si antropologie” pierde din vedere legatura pe care o postuleaza in mod programatic cu producerea de urme, pentru a propune o abordare antropologica a comunicarii, mobilizand conceptele ei traditionale: mitul si ritualul.
Cu a treia axa ne indepartam de domeniul comunicarii stricte, pentru a lua in considerare patrimoniul si patrimonializarea in care, desigur, procesele simbolice nu lipsesc. Totusi, legatura cu notiunea de “urma” este mult mai evidenta in cazul patrimoniului.
Printre participantii la colocviu se numara Pascal Lardellier, autorul Teoriei legaturilor ritualite si Jean Jacques Boutaud care se intereseaza in ultimul timp de semiotica practicilor alimentare.
Lasă un comentariu
Niciun comentariu până acum.
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
