La inceputul anului acesta a aparut o noua revista interdisciplinara, Emotion Review, publicata de International Society for Research on Emotions.
In primul numar, din ianuarie 2009, apar de-a lungul celor 20 de articole doua teme. Prima este cea propusa de un lingvist, Anna Wierzbicka – School of Language Studies – Australia, „Language and Metalanguage: Key Issues in Emotion Research”, in care autoarea sustine ideea ca limbajul este un punct de plecare important in studiul emotiilor. Articolele care ii urmeaza au rolul de a supune discutiei, criticilor, intrebarilor, reformularilor tema propusa. Anna Wierzbicka porneste in studiul ei de la cuvintele englezesti folosite pentru a exprima emotii. Analiza este aplicata pe textele envanghelice despre Isus in gradina Ghetsimani, traduse in diferite limbi, care permit compararea termenilor folositi pentru exprimarea emotiei. Ideea este de a ajunge la un „metalimbaj semantic natural” (Natural Semantic Metalanguage – NSM).
A doua tema este cea propusa de Bernard Rime – psiholog, Universitatea Louvain, Belgia – si propune analiza emotiilor dintr-o perspectiva sociala: „Emotion Elicits the Social Sharing of Emotion. Theory and Empirical Review”. Punctul lui de vedere este indreptat impotriva teoriilor psihologice individualiste de regulare a emotiilor, observand ca de cele mai multe ori emotiile sunt socializate in relatiile interpersonale sau de grup. Pentru a sprijini teoria, autorul ofera multe exemple din experienta personala, din jurnalele intime sau din situatii experiemntale. Cine sunt cei cu care impartasim emotiile? Ce legatura exista intre intensitatea unei emotii si impartasirea ei cu ceilalti? Ce functii are aceasta? Exista vreo diferenta intre impartasirea emotiilor negative si a celor pozitive? Observatiile lui conduc la ideea ca oamenii manifesta in general o propensiune in a povesti episoadele emotionante din propria experienta. Totusi, identifica cel putin trei exceptii in care oamenii nu mai sunt dispusi sa faca asta. De exemplu, atunci cand experienta traita conduce la emotii de tipul rusinii sau vinovatiei, indivizii isi reprima propensiunea de a povesti celorlalti episodul care a condus la aceasta emotie. A doua situatie sunt emotiile foarte intense sau traumatizante. In al treilea caz, blocajul nu mai vine din partea individului care a trait emotia respectiva, ci din partea celorlalti, care pentru a se proteja ii refuza celuilalt dorinta de a povesti episodul emotionant. Ca si in cazul primei teme, articolele care ii urmeaza comenteaza, discuta, critica, pozitia lui Bernard Rime. Doua dintre aceste articole incearca sa confrunte analiza individualist-psihologica a emotiilor cu analiza sociala expusa de Rime.
Deocamdata Sage Publications permit accesul liber la continutul celor doua numere din Emotion Review: http://emr.sagepub.com/
Niciun comentariu până acum.
nici un comentariu până acum
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Lăsați un comentariu
